sâmbătă, 6 august 2011

La mulți ani F.C. Argeș!

 Cu ocazia împlinirii a 58 de ani de existență a primului club de fotbal din România, un sincer La mulți ani din partea suporterilor și poate în viitor scăpăm de ciuma numită Penescu.
Cei care vor să participe și ei la această sărbătoare a sportului argeșean, pot afla detalii aici.
                            La mulți ani, F.C.ARGEȘ!

sâmbătă, 9 iulie 2011

alup igus ucseili



Observ că în ziua de azi a îţi exprima o idee în public poate fi considerat un sport extrem. Cu atât mai mult, cu cât eşti o persoană publică. Oricât ai încerca tu să fii pe placul tuturor, nu vei putea , deoarece se va găsi întotdeauna cineva care să îţi pună bete în roate.

Cu toate că nu prea am de-a face cu politica, dar fără a fi considerat drept "băsist" sau altfel, sunt de părere că preşedintele românilor, Traian Băsescu, nu a greşit cu nimic în afirmaţiile pe care le-a făcut în cadrul interviului dat la o emisiune pe postul b1 tv . Chiar dacă aceste vorbe vin un pic prea târziu, nu schimbă cu nimic esenţa acestora.

Adevărul doare, într-adevăr, mai ales pentru cei care se regăsesc în acele afirmaţii, dar prostia parcă doare mult mai tare. Se apropie ziua de 23 august, nostalgicii încă se pregătesc în mintea lor pentru parade şi alte tâmpeli în masă. După părerea mea, acea zi ar trebui considerată zi de doliu naţional. Din acea zi, România a fost întoarsă de pe drumul ei firesc de dezvoltare cu zeci şi zeci de ani. Trădarea aşa-zisului rege Mihai a costat Țara sute de mii de vieţi omeneşti, alte milioane amputate ulterior fizic şi psihic, lăsând România pradă Armatei Roşii. Apoi şi-a împachetat lucrurile, a ciordit tot ce s-a putut, şi a plecat liniştit în ţările calde. Oare de ce i s-o fi acordat cea mai înaltă decoraţie a URSS, chiar de către Stalin, degeaba?

Simulacrul de "Casă Regală" actual mă scârbeşte. De ce sa fie plătită din banii publici o instituţie care, de fapt, nu mai există? Se poate numi Lia, prinţesă a României, din moment ce abia vorbeşte româneşte şi habar nu are de istoria acestei ţări? Singurii care merită tot respectul şi trebuie cinstiţi aşa cum se cuvine sunt Ferdinand I, Carol I şi Regina Maria. Ei cu adevărat ar trebui să aibe câte o statuie în fiecare oraş al României.

După patru decenii de exil, Mihai încearcă pentru prima oară să se întoarcă în ţară în aprilie 1990 pentru a petrece Sărbătorile de Paşte, dar Guvernul de la Bucureşti îi refuză viza. Vestea îl surprinde pe fostul suveran pe aeroportul din ­Zürich, gata de îmbarcare spre ţară. „E o situaţie inedită pentru mine!", a declarat Mihai la auzul veştii. "regele" însă reuşeşte să obţină permisiunea de a reveni în România de Crăciun, când are de gând să participe la slujba religioasă de la Curtea de Argeş.

"Familia regală" soseşte pe Otopeni şi primeşte vize provizorii, valabile 24 de ore. Numai că imediat o parte a presei prezintă ştirea că fostul suveran a forţat graniţa şi a intrat clandestin în ţară. Peste câteva ore, coloana de maşini a Regelui este oprită pe autostrada Bucureşti-Piteşti la un baraj poliţienesc, iar fostul suveran şi suita sa sunt întorşi, sub escortă armată, pe aeroport şi expulzaţi. În 1992 de Paşte, fostul suveran face o vizită în România, fiind întâmpinat de circa un milion de oameni, potrivit CNN.

După vizita din 1992, autorităţile de la Bucureşti îl ţin patru ani departe de ţară pe regele Mihai. În 1994, fostul suveran încearcă încă o dată să vină acasă, dar este împiedicat să coboare din avionul aterizat pe Otopeni. Peste doar o lună, partidul de guvernământ, PDSR, cere MAE să-l declare pe fostul Rege persona non grata. Punctul de cotitură în relaţia cu Guvernul de la Bucureşti apare în 1997, când regimul CDR îi oferă paşaport românesc şi vizitează ţara. În 2001, preşedintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii cu Regele Mihai pe care îl invită, printr-o scrisoare adresată „Sire", să vină în România pentru a lua parte la inaugurarea unei galerii de artă.


Acuma după atâţia ani, acelaşi securist, Iliescu, care în 1990 nu i-a permis "regelui" revenirea în ţară, îl atacă pe Băsescu pentru acele declaraţii, susţinându-l pe boşorog, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru a înţelege semnificaţia titlului, va rog a-l citi invers:d Întreabă moartea de el şi el tot se fereşte.

Cu toate ca a fost atacat din toate direcţiile de contestatari şi "regalişti", Băsescu dă dovadă de puţină coloană vertebrală şi îşi menţine punctul de vedere, dându-le peste nas tuturor. Oare unde mai există libertate de opinie în ţara asta?

luni, 4 iulie 2011

MARELE ZID ȚIGĂNESC - Primăria Baia Mare ridică un zid de trei metri în jurul blocului Horea 46B


China a devenit faimoasă în lume cu Marele Zid inclus printre minunile lumii antice, dar Primăria Baia Mare riscă sa se facă de minune în țara cu zidul pe care vrea sa îl ridice în jurul blocului 46B de pe strada Horea, locuit preponderent de țigani. Gardul din beton a fost soluția pe care autoritățile locale au găsit-o pentru a pune punct reclamațiilor de la oamenii care locuiesc în apropiere, dar și pentru a ascunde mizeria de ochii celor care trec pe lângă bloc. Din 29 iunie, s-a început construcția zidului ce va avea trei metri înălțime și va măsura aproape 100 de metri. El va departaja locatarii cu probleme de cei care sunt obișnuiți să respecte normele de conviețuire.

Circa 30.000 de lei se vor cheltui de la bugetul Serviciului Public de Patrimoniu din cadrul Primăriei Baia Mare pentru edificarea construcției. In circa o săptămână s-ar putea finaliza lucrarea, după cum au anunțat autoritățile locale. “Zidul va fi realizat din bolțari de beton, cu fundație și cu centura de beton deasupra, asa ca ca sa nu aibă impresia cineva ca va putea sa îl distrugă. Vom realiza un acces exclusiv din strada Electrolizei, astfel încât poate se va limita tot ceea ce înseamnă debandada”, a declarat primarul Cătălin Cherecheș.

Decizia ridicării unui zid pe lângă blocul Horea 46B i-a împărțit pe țigani în două tabere. Unii considera măsura discriminatorie, iar alții spun ca vor fi mai puține accidente.

“Noi nu suntem de acord! Da ce, suntem aici în pușcărie? Să ne condamne, câți ani o să ne dea? Dar de ce nu fac un gard mai mare, de cinci metri, ca tot acolo suntem”, a arătat Carol Varga, unul dintre locatari. Ceva mai îngăduitoare s-a dovedit Aurica Ghiulai, care a spus ca “o să fie foarte bine pentru îngrijirea copiilor, că nu o să poată merge la drum”.


Vizibil iritați de situație, o parte dintre chiriașii a început să facă mișto de inițiativa primăriei și chiar sa contribuie cu idei. “Totuși, dacă se face gardul asta mare ar fi frumos ca în colturi să pună cate patru foișoare și patru polițiști. E gard înconjurat, pușcăria a II-a... Mutăm pușcăria aici, pe strada Horea... Nu pot sa îmi dau seama de ce au luat decizia aceasta. Pur și simplu e discriminare, ca nimeni din blocul 46A nu sta niciun român. Numa țiganii și ungurii am rămas aici”, a arătat Alexandru Banta, unul dintre chiriași.

Planurile municipalității sunt oarecum apropiate de scenariile țiganilor, doar că în loc de foișor în zonă se va amenaja un post de poliție fix. Aici vor lucra polițiști locali, jandarmi, dar și câțiva membri ai comunității țigănești care sa tina sub control ordinea și liniștea publică.

sursa: http://emaramures.ro

marți, 21 iunie 2011

F.C. Argeș Pitești nu e jucăria nimănui!

        
          Mă doare sufletul când vorbesc despre situaţia actuală în care a ajuns F.C. Argeş. De la o echipă ce se bătea pentru primele locuri în Liga 1, la o echipă ce a fost la un pas de Liga a 3-a nu a trebuit decât vreo 3,4 ani şi o conducere criminală, reprezentată de clanul Penescu şi slugile lui. O echipă care este a cincea a ţării ca şi tradiţie şi a doua din provincie, cu o istorie impunătoare în spate, nu merită să moară.
          Încă de la preluarea echipei de către Peneşti din 2006, cele 11 înfrângeri la rând şi retrogradarea ulterioară prevesteau începutul sfârşitului pentru echipa alb-violetă. După un parcurs bun anul următor in eşalonul secund, echipa a promovat la pas înapoi acolo unde îi este locul, în prima ligă. Urmează un sezon 2008/2009 început perfect, echipa bătându-se pentru primele locuri, după care un retur modest care asigură un liniştit loc 10.
          Însă, după un an în care am bătut pe rapid, pe dinamo şi am făcut egal cu steaua, Sandu şi cu ai lui hotărăsc pentru fapte nici până acum demonstrate retrogradarea Argeşului. În acelaşi timp, valiza ciobanului a trecut neobservată, dovedind că unităţile de măsură diferă la luarea deciziilor la federaţie. Mă bucur, pe această cale, că Poli Timişoara, o echipă ce e ameninţată şi ea cu retrogradarea, luptă împotriva măgăriilor făcute de Sandu şi ai lui. Uitându-mă la ei, care au fost în stare să scoată în stradă mii de oameni la un protest spontan, îmi dau seama cum "conducătorii" Argeşului şi-au pecetluit soarta, nefiind în stare să apere echipa în niciun fel de o decizie abuzivă şi total nejustificată. Dacă echipa din Trivale era condusă de oameni cu puţină demnitate, poate Argeşul nu mai ajungea în această situaţie.
            Urmează un sezon la matineu la care s-a vrut iniţial promovarea, dar cum bani nu erau, iar conducerea nu exista, echipa a trebuit să se mulţumească cu modest loc 5, realist totuşi fată de ce putea echipa la acel moment. Sezonul ce a urmat a fost unul demn de cascadorii râsului, nimic din ceea ce înseamnă F.C. ARGEŞ neregăsindu-se la bătaia de joc din Trivale. Cu o echipă formată doar din juniori neexperimentaţi şi lipsiţi de valoare, gruparea alb-violetă s-a clasat pe locul 12, ferindu-se de retrogradarea în C, doar datorită excluderii altor echipe. Un sezon în care s-a ales praful de absolut tot ce reprezintă echipa marelui Dobrin.
            După încheierea unui sezon de coşmar, Pendiuc, pentru nişte voturi, ar fi în stare să aducă "mult iubita echipă" a ciobanului să joace in templul lui Dobrin. O lovitură cum nu se poate mai mare pentru un F.C. Argeş deja în agonie. Bătaia de joc va continua, suporterii adevăraţi ai acestei echipei fiind singurii cei care încă mai speră la un miracol.
           Măcar acuma în al 12-lea ceas să ne trezim, iar cei care vor cu adevărat să facă ceva pentru aceste culori, să se adune, nu numai în faţa calculatorului.  Fiecare clipă care trece ne poate fi fatală în salvarea simbolului Piteştiului.
           De aceea, vă repet: NU LĂSAŢI F.C. ARGEŞ SĂ MOARĂ!

duminică, 19 iunie 2011

M-am înscris și eu la concursul Blog pentru Basarabia

          M-am hotărât să particip şi eu la acest concurs, care după părerea mea este ceva inedit, felicitări lui George Damian pentru inițiativă. Zilele astea voi publica şi eu un articol legat de Basarabia, care sper să prezinte interes pentru ceilalți internauţi.
          Indiferent de câștigător, apropierea Basarabiei de Țara Mamă trebuie sa continue, fiecare ajutând cu ce poate pentru realizarea acestui ţel. Mult succes tuturor participanţilor şi să ne auzim de bine în continuare!